Nos parents ont chacun un papa et une maman, ce sont nos grands-parents. On ne les voit pas tout le temps et on peut faire avec eux des choses qu'on ne fait pas avec nos parents.

Les grands-parents

C'est rassurant de sentir que notre papa est fort et qu'il sait ce qu'il veut, on se sent protégé.

Les papas

Les Câlins

Dodo, Croque et Bobo sont trois petits lutins malicieux, qui ont plein de conseils à donner aux tout-petits.
Ils sont toujours prêts à informer, à jouer ou à consoler leurs amis; avec eux, tout devient plus facile dans la vie de tous les jours.

Le dico des tout-petits (dodo, croque, bobo)

Gronder ou punir, ça n'a rien à voir avec aimer ou ne pas aimer. Si on nous dit qu'on nous aime avant de nous gronder, on écoute mieux.

Les bêtises (Mine de rien - Giboulées, #7)

Le plus souvent, on ment parce qu'on a peur de se faire gronder. Les mensonges pèsent très lourd sur le coeur des menteurs. Mine de rien, quand on aime bien quelqu'un, on a toujours envie de lui dire la vérité.

Les mensonges

Mine de rien, avoir un bon docteur, ça nous aide à grandir dans nôtre tête et notre coeur.

Mon docteur

A minți înseamnă să spui ceva ca și cum ar fi adevărat, deși tu știi foarte bine că nu e. De multe ori, spunem o minciună pentru că vrem să ascundem ceva. De exemplu, atunci când ne e rușine pentru vreo poznă pe care am făcut-o și știm că vom fi certați.Există oameni care mint și dau vina pe alții pentru a nu fi ei pedepsiți pentru ce au făcut. Acesta e un lucru foarte grav. E o nedreptate. Ne doare foarte tare atunci când suntem acuzați pe nedrept și e bine să vorbim despre asta cu un adult în care avem încredere. Și oamenii mari mint. Când ne dăm seama, avem tot dreptul să le-o spunem. De multe ori, adulții se apără spunând că au crezut că suntem prea mici ca să înțelegem adevărul. Simțim nevoia să spunem mereu adevărul celor pe care îi iubim.Catherine Dolto (Franţa) este medic şi scriitoare specializată în cărţi pe teme de psihologie infantilă. Este fiica celebrei pediatre Françoise Dolto şi continuatoarea de drept a operei acesteia. „Am fost desemnată de mama, în ultimele sale zile de viaţă, să-i duc mai departe cercetările, deşi nici una dintre noi nu se gândise înainte că va trebui să se ocupe cineva de asta. Totuşi, atunci când a fost vorba de a lua o hotărâre urgentă în această privinţă, n-a găsit pe nimeni altcineva care să fie mai aproape de munca ei ori care să-i cunoască opera mai bine decât mine.” Catherine Dolto abordează subiecte importante care ţin de viaţa biologică şi de cea afectivă. Nu-i este frică de cuvinte, dimpotrivă, le îmblânzeşte, le dă sens şi le pune în metafore pentru a explica pe înţelesul copiilor ce se întâmplă în sufletul şi în jurul lor. Fiecare pagină este însoţită de o ilustraţie grăitoare, iar textele sunt simple şi raportate la nivelul de înţelegere al copiilor. Aceştia sunt invitaţi să-şi exprime sentimentele care îi încearcă sau să şi le imagineze pe cele pe care le vor trăi în situaţii similare celor despre care se vorbeşte în aceste cărţi. Din 1980, Catherine Dolto a creat la editura Gallimard Jeunesse o bogată serie de cărţi (Mine de rien) despre cele mai importante teme legate de dezvoltarea copiilor. Pentru milioane de părinţi din Franţa şi din întreaga lume, opera ei a devenit un reper esenţial în înţelegerea acestei lumi minunate şi misterioase care este copilăria.

Mine de rien, quand on est timide, se sentir aimé et apprécié, ça aide beaucoup à vaincre sa timidité.

Les grands-parents

Résumé

Plus de livres de Catherine Dolto

Critiques

Ce livre n'a pas encore de critiques